Trocul (schimbul), dn cele mai vechi timpuri a reprezentat prima relație economică dezvoltată de om, de la faraonii Egiptului antic ,pînă la măreția popoarelor mediteranene.
Schimbul reprezintă o operațiune economică prin care fiecare participant cedează proprietatea unui bun , în favoarea altui bun.
Tipuri de schimburi: schimb valutar, schimb de bunuri, schimb de marfă, terenuri ba chiar schimb de imobile.
Schimbul nu poate fi considerat o varietate de vânzare şi nici o dublă vânzare însoţită de compensarea preţurilor, deoarece înstrăinarea nu se face pentru preţ, ci pentru un alt lucru.De aceea, vânzarea-cumpărare şi schimbul rămân contracte speciale distincte, chiar dacă există multe asemănări între ele (de exemplu, ambele sunt, în principiu, consensuale, cu titlu oneros, comutative, translative de proprietate).
Acte necesare schimb apartament, teren sau alt bun imobil:
- acte de identitate părţi;
- actele de proprietate ale imobilelor ce fac obiectul schimbului (după caz: contract de v-c, de donaţie, proces-verbal de predare-primire, sentinţă judecătorească, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);
- certificate fiscale pe numele proprietarilor, eliberate de Administraţia Financiară competentă, din care să rezulte că proprietarii-coschimbaşi au achitat la zi datoriile către Stat. Administraţia Financiară competentă este cea la care se plăteşte impozitul anual pentru imobilul respectiv. Certificatul fiscal este valabil numai până la sfârşitul lunii în curs.
- documentaţia cadastrală a bunurilor imobile;
- extrasele de carte funciară, care se obţin prin intermediul biroului notarial şi sunt valabile 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;
în cazul schimbului de apartamente: adeverinţe eliberate de asociaţiile de proprietari sau locatari care sa arate că proprietarul este la zi cu datoriile faţă de aceasta (întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.). Adeverinţele nu sunt necesare în cazul în care coschimbaşii consimt să preia eventualele debite existente.
Obiectul contractului:
Strămutarea unui lucru dintr-un patrimoniu în schimbul altuia, aflat într-un alt patrimoniu se produce, de cele mai multe ori, în considerarea efectului juridic al transmiterii proprietăţii.
Prin contractul de schimb se poate transmite, pe lângă dreptul de proprietate, şi orice alt drept real sau de creanţă, corporală sau incorporală, inclusiv drepturi de autor (ca cesiunea drepturilor de difuzare a unei opere între canale de televiziune). De asemenea, poate face obiect al contractului şi o cotă-parte indiviză asupra bunurilor supuse schimbului. În cazul în care părţile şi-ar transmite reciproc doar folosinţa unor lucruri, am fi în prezenţa unui contract nenumit (respectiv a unui contract de locaţiune, dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru existenţa acestui contract), la fel şi în cazul în care în schimbul unui lucru se promite îndeplinirea unei acţiuni.
Imobilele care pot forma obiect al contractului de vânzare-cumpărare pot fi şi obiect al contractului de schimb. Altfel spus, interdicţiile din materia vânzării ce privesc anumite imobile sunt aplicabile şi contractului de schimb. Este vorba, în principal, de interzicerea dobândirii de terenuri în proprietate de către străinii din afara spaţiului european, de bunurile aparţinând proprietăţii publice etc.
Contractul de schimb cu sultă:
Dacă valoarea lucrurilor schimbate nu este egală, se va plăti diferenţa, respectiv o sumă de bani, numită sultă (solvere, solutum=plată).
Sulta nu poate depăşi valoarea bunului schimbat deoarece, în acest caz, operaţia nu ar mai reprezenta un schimb, ci o vânzare cu dare în plată accesorie plăţii preţului.
Sperăm că acest articol a clarificat anumite neclarități din domeniul: ,,Schimbul de Imobiliare ,,. Dar dacă nu, vă invităm pe București 21 pentru a rezolva neclaritățile apărute.